Vreau sa merg acolo unde soarele nu apune niciodata si sa ploua pe mine cu pulbere alba de stele.
Vreau sa-mi picure roua din zori in palme si sa o beau cu pofta pe toata. Ma voi imbata cu fericirea emanata de razele calde ale soarelui si valurile inspumate ce se izbesc zgomotos de stanci. Vreau sa-mi curga nisipul rosu printre degete si sa-mi ingrop acolo toata amaraciunea adunata in borcanul de la fereastra.
Vreau sa iti vad doar umbra, uitandu-se cu nesat dupa mine. Da, doar umbra, pentru ca tu nu mai vei avea niciodata.
Vreau sa miros salcamii si sa adorm la umbra uni salcii curgatoare. Sa imi adie vantul in par si sa imprastie toate amintirile mele despre tine.
Vreau sa ma trezeasca un sarut patimas al unui necunoscut. Sa fie frumos si sa nu-mi ceara decat viata intreaga. Sa imi picure apoi fericirea in vene, precum picaturile intr-o perfuzie. Sa nu ma judece, sa nu incerce sa ma schimbe. Sa ma accepte pentru tot ceea ce sunt, ce nu sunt sau ce as putea fi.
No comments:
Post a Comment